Trupa

Not for Sale

de vorbă cu Emil Kindlein
liderul trupei

   Pentru început, ce istorie stă în spatele trupei “Not For Sale”?

Demult, tare demult, în 1995, am înregistrat primul material cu formaţia “Deocamdată”. Cântam folk-rock şi la vremea aia eram tare avangardişti. Şi acum mai consider proiectul “Deocamdată” actual şi chiar vreau să mai înregistrez materiale etno cu sound acustic sub titulatura asta. Dar “Not FOR SALE” e un proiect mai nou, de prin 2001.
Am început “Not FOR SALE”-ul din dorinţa de a fi mai aproape de sound-ul de acum. Aşa că noul stil e Pop-Rock-Alternativ, mult mai aproape de tinerii de acum.

   De unde provine numele de Not FOR SALE?

Florin Artene, Director Radio Campus Buzău scria după un concert Not FOR SALE susţinut la Festivalul TOP T 2003: “într-o ţară în care totul e de vânzare ei nu se vând, ei sunt Not FOR SALE”.

   De ce cântaţi? Ce înseamnă muzica pentru voi şi ce importanţă
   credeţi că are ea pentru Om?

De ce cântăm??? Pentru că nu putem altfel şi pentru că eu cred că am primit de sus acest
dar şi vai de noi dacă nu-l folosim! Îmi zicea de curând un prieten după 60 de ani de experienţă de viaţă:

“…despre lucrurile simple se vorbeşte folosind cuvinte simple, despre lucrurile înţelepte se vorbeste folosind cuvinte înţelepte, dar despre acele lucruri de sus de necuprins şi despre acele lucruri adânci pe care nu le poţi atinge se vorbeşte… prin muzică.”

   Cum au luat naştere piesele voastre şi cărui public vă adresaţi?

Când văd o situaţie şi mă doare, atunci fac un cântec. Piesele noastre sunt inspirate din
viaţă, dar folosim texte de Al. Macedonski, Ion Minulescu, Traian Dorz şi textele mele.
Treaba noastră principală este cu cei care nu-L cunosc pe Cristos, dar am cântat şi la multe evenimente creştine.

   Ce părere aveţi despre tendinţele de gust ale majorităţii tinerilor
   creştini din România?

Gusturile nu se discută. Eu accept faptul că există creştini care ascultă muzică corală, alţii muzică populară, alţii fanfară, alţii un fel de romanţe şi unii ascultă muzică “cu tobe”. Eu nu cred că o muzică e mai bună ca alta. Desigur, dacă e cântată cum trebuie.

Aştept ziua când pe afiş se va scrie genul muzical. Că te trezeşti că vine bunica la evanghelizare şi pe scenă cântă nişte puşti rock alternativ. Ca să nu mai vorbim de evenimentele de tip ciorbă care nu funcţionează tocmai pe considerente de gust. Dacă ştiu
mai dinainte ce gen de muzică va fi, mă duc sau nu mă duc… nu o să se întâmple ca până acum, când mergem toţi şi dup-aia comentăm.

   Sunteţi o trupă nu foarte cunoscută în ţară, în ciuda vechimii
   voastre. Aveţi planuri de "popularizare"?

Poate ar trebui să fim puţin mai atenţi la capitolul promovare… dar ăsta nu e punctul nostru forte. Un lucru ştiu sigur: trebuie să compunem piese mai departe, să înregistrăm, să concertăm şi popularizarea o lăsăm pe Mâna Lui.

   Care e nota particulară a trupei? Prin ce se deosebeşte şi are
   individualitate? (că are, cu siguranţă!) 

O primă particularitate e energia cu care cântăm! Şi nu mă refer la duritate căci nu cred că suntem o trupă de muzică dură. Poţi cânta o piesă lentă dar să o faci cu pasiune. Noi asta facem.

O a doua notă particulară sunt temele textelor noastre. Noi nu facem muzică pentru a gâdila
în mod plăcut urechea, ci mai degrabă să trezim oamenii din amorţire şi să-i punem pe gânduri referitor la viaţa lor.

Şi acum, fără a fi urâcioşi, a treia particularitate. Nu vrem nicicum să ne aliniem la moda asta
de trupe de închinare ce cântă traduceri ale hiturilor de peste oceane. Treaba noastră e alta: să mergem până la marginea prăpastiei şi să smulgem dacă vom putea pe unii chiar din foc. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

   Cum vi se pare contextul muzical din România şi cum vedeţi
   evoluţia muzicii creştine din ultimii ani?

Direcţia e foarte vizibilă. Închinare, închinare, închinare… Dar oare chiar Îl iubim pe Dumnezeu aşa de mult sau închinarea a devenit un mijloc comod de popularizare (ca să folosesc cuvantul tău). Şi nu zic asta cu răutate, cine sunt eu să judec rodul altuia? Fiecare va da socoteală despre atitudinea inimii lui când va sta faţă în faţă cu El.

   Pe când un album şi mai multe concerte?

Discul “Strigăt Înăbuşit” e finalizat: înregistrare, master, grafică, tot. Acum trebuie să-l scoatem spre oameni. Vă ţinem la curent.

Concerte!? În industria muzicală seculară lucrurile sunt clare. Există: artişti, manageri, case
de discuri, canale mass-media. În muzica creştină avem o mare VARZĂ. Am participat la multe evenimente şi e greu să organizezi un concert aşa cum trebuie. Dar învăţăm… de exemplu, Festivalul “Sound of Light” - Craiova s-a dezvoltat foarte bine.

Noi cântăm în general şi “pe scena” seculară (cluburi, festivaluri, festivaluri- concurs) şi la concerte creştine (evanghelizari, coffee-house-uri şi alte evenimente). Aşa că dacă vor fi concerte şi suntem invitaţi, venim cu drag.

   Un mesaj adresat tinerilor îndrăgostiţi de Dumnezeu şi muzică...

Fiţi sinceri cu voi şi nu vă lăsaţi duşi încoace şi-n colo de orice vânt de învăţătură…
Dumnezeu are nevoie de oameni adevăraţi. Fiţi gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre nădejdea care este în voi. Dar cu blândeţe şi teamă ca unii care bârfesc purtarea voastră bună în Christos să rămână de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău.

Şi… rugaţi-vă şi pentru noi!