Crăciunul - realitate sau ambalaj?

La sărbătoarea nunţii unei perechi tinere, în timpul recepţiei, doi prieteni au intrat în sală cu
un cadou. Ei purtau o cutie mare, frumos ambalată, ce părea că ascunde un congelator.
După ce au găsit cu greu locul unde să-l aşeze, aceştia au rugat pe cei doi miri să desfacă cadoul sub privirile tuturor. Cu mare emoţie mirii au tăiat panglicele, au îndepărtat hârtia, şi
când au desfăcut cutia, înăuntru au găsit o nouă cutie ambalată identic. Surpriza a fost deosebită. Toţi cei prezenţi i-au rugat cu insistenţă să desfacă şi această cutie. Procedând ca mai inainte, dar cu emoţii şi mai mari, mirii au aşteptat să vadă ce găsesc înăuntru. Când s-au uitat înăuntru au descoperit o nouă cutie ambalată ca cele dinainte. Mirii au ridicat-o în văzul tuturor, care apreciind conţinutul au spus: cu siguranţă este un casetofon. Deschizând şi această cutie au descoperit aceeaşi surpriză: o nouă cutie ambalată ca cele precedente.
Toropiţi de curiozitate şi emotie, de teama unui nou eşec, mirii nu mai voiau să desfacă noul cadou. Au fost determinaţi să continuie de promisiunea că e ultima cutie care li se va cere să
o deschidă. Tremurând aceştia au desfăcut pachetul şi înăuntru au găsit o păpuşică frumos îmbrăcată, care atunci când i se scotea biberonul începea să plângă. Nuntaşii au aplaudat îndelung întelegând mesajul: prietenii mai aşteaptă o ocazie de sărbătoare, la naşterea
primului lor copil! Această realitate însă, a fost ascunsă de mult ambalaj.

Această întâmplare poate exemplifica ceea ce a ajuns sărbătoarea Naşterii Domnului Isus în vremurile noastre. Esenţa sărbătorii este Naşterea Domnului Isus într-un chip asemenea
nouă. In jurul acestei realităţi, în decursul anilor însă, s-a adunat mult ambalaj. Chiar din
primele secole acestei ocazii i s-au alăturat influenţe păgâne, cum ar fi: aprinderea luminilor, împărţirea darurilor, împodobirea pomului. După generaţii în locul pruncului a apărut Moş Crăciun, industria reclamelor şi a comerţului, iar umanismul a îndreptat privirile omului spre
el insuşi.Tot ceea ce aşteaptă unii de sărbători este: să aibă ceea ce este mai bun pe masă,
să fie înconjuraţi de familie şi prieteni şi să înceapă petrecerea! Ambalajul tradiţiei şi-al obiceiurilor, a dorinţelor şi-a intereselor personale, a influenţelor societăţii, ii face să piardă realitatea.

Prezentând realitatea a ceea ce s-a petrecut acum 2000 de ani la Betleem, apostolul Ioan spune: “Cuvantul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevar…”
Cuvântul, care la început era cu Dumnezeu, Cuvântul, prin care au fost făcute toate lucrurile, Cuvântul, care este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, s-a făcut asemenea nouă, venind în lumea noastră, în trup de carne. Aceasta-i minunea pe care o sărbătorim la Crăciun. Dacă minunea întrupării nu se mai repetă; în fiecare an, binecuvântârile pe care El le oferă,
sunt mari experienţe şi realităţi, trăite de cei care trec dincolo de ambalaj.

Isus Hristos s-a intrupat ca sa ne arate ceva!

Evanghelistul Ioan spune: ”Şi noi am văzut slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului
născut din Tatăl” Ioan 1:14. La sărbători ochii omului orbiţi de păcat, pot să-L vadă pe Dumnezeu, prezentat la nivelul înţelegerii noastre. Ioan 1:18, Evrei 1:3, Ioan 14:8-9 etc.
Pot să vadă Slava lui Dumnezeu. Slavă pe care Adam a văzut-o în Dumnezeu înainte de
cădere, care a văzut-o Moise ascuns în crăpătura stâncii, slavă care a umplut cortul întâlnirii
sau Templul de la Ierusalim. Aceeaşi Slavă, care descoperă măreţia caracterului lui Dumnezeu, ne este descoperită acum de Hristos. Prin întruparea Sa, putem înţelege că Dumnezeul nostru este sfânt. Domnul Isus s-a născut prin puterea Duhului Sfânt, din fecioara Maria, fără a
moşteni firea păcătoasă. Dumnezeul nostru este Atotputernic, El poate interveni in domeniul Creaţiei Sale, rânduind un nou Adam prin care să ofere omenirii o nouă şansă. El poate
conduce istoria pentru ca la împlinirea vremii, să împlinească promisiunile Sale. Dumnezeul nostru este plin de dragoste. El a acceptat să coboare prin Fiul Său în locul cel mai de jos
unde am ajuns din pricina păcatului, să vină în fieful stăpânirii morţii şi-a puterii întunericului, dovedindu-ne cât de mult ne iubeşte. (Ioan 3:16)

Sunt aşa de multi cei care la sărbători văd numai strălucirea vitrinelor, a artificiilor, sau a luminilor din brad. Cei ce trăiesc adevărata fericire, privesc dincolo de acest ambalaj, oricât
de strălucitor ar fi şi văd strălucirea Slavei Lui Dumnezeu, chiar dacă este prezentată în cadrul cel mai sărăcăcios: iesle şi scutece sărace.

Isus Hristos s-a intrupat ca sa ne aduca ceva!

Aşteptarea tuturor este ca la sărbători să primească felicitări şi cadouri. Prin venirea Sa,
Domnul Isus ne-a adus ceea ce nimeni altul nu ne putea oferi:
" Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.” Ioan 1:17.
Prin Domnul Isus, darul lui Dumnezeu pentru omenire, am primit harul apropierii de Dumnezeu prin credinţă, darul binecuvântărilor Lui Dumnezeu care ne sunt oferite în meritele Lui, şi
darul vieţii veşnice.

"... atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, câ a dat pe singurul Lui Fiu pentruca oricine crede
în El, să nu piară ci să aibă viaţa veşnica." Ioan 3:16. Cei care se încurcă în ambalajele lumii, caută darurile vremelnice, pe când cei care experimenteazâ realitatea întruparii primesc
darurile veşnice.

Isus Hristos s-a întrupat ca sî ne facî sî fim cineva!

Ca şi copil cea mai mare surpriză trăită la sărbători, a fost să-l descopar pe tata îmbrăcat cu hainele lui Moş Crăciun. Tata a încercat să-şi schimbe identitatea dar vocea şi gesturile l-au trădat. Prin venirea Sa Domnul Isus, ne-a oferit şansa de a ne face copii ai Lui Dumnezeu.
”Tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă
copii ai lui Dumnezeu.“ Ioan 1:12. Primindu-L prin credinţă, pe El, cel născut, dobândim o
natură Divină. Suntem născuţi din Dumnezeu, ca fii ai Lui şi moştenitori ai împărăţiei Sale.
Cei ce vor să aibă această identitate dezbracă hainele lumii şi acceptă să fie îmbrăcaţi în prihănirea dată de Dumnezeu.

Provocarea la aceste sărbători este pentru o alegere, între ceea ce este ambalaj şi realitate. Nici un ambalaj oricât de strălucitor ar fi nu are valoare fără conţinut. Alege ceea ce este realitatea, pentru că prin ceea ce este, a venit să aducă şi poată să facă Domnul Isus,
întregul cadru în care iţi petreci sărbătorile să capete valoare şi să-ţi aducă bucurie şi
împlinire deplină.

NOTA
preluat cu permisiune de pe crestin.ro