Misiune | Ruben Andreica

una dintre echipele implicate


Fă ceva eroic
pentru Isus!





Proiectul misionar intitulat “Fă ceva eroic pentru Isus” iniţiat de biserica penticostală Noua Speranţă din Zalău a cuprins 7 localităţi din 3 ţări, Republica Moldova, Transnistria şi Ukraina. Au fost implicaţi 52 tineri din peste 15 biserici din ţară. Am format 7 echipe mixte, şi fiecare echipă a locuit pe durata proiectului in
familliile fraţilor din localitatea sau zona de misiune. 2 echipe au slujit in Republica Moldova in oraşul
Călăraşi (peste 10.000 locuitori), Comuna Ialpujeni şi satul Marienfield (2000 locuitori). O echipa a slujit
in Molovata Nouă, un sat moldovenesc din Transnistria (3000 locuitori). Iar in Ukraina in patru localităţi: Mahala (10.000 locuitori), Cireş (3-4000 locuitori), Cupca (3000 locuitori) şi Probodeşti (3000 locuitori). Echipele au fost formate de 6-9 membrii, iar fiecare echipă a avut un lider care era responsabil cu coordonarea echipei şi predicare. Unul dintre membri era responsabil pentru organizarea şi alegerea cântrărilor, cel puţin 2 persoane erau responsabile de lucrarea cu copii, iar ceilalţi vorbeau cu oamenii
şi ajutau acolo unde este nevoie. Lucrarea a fost diversă, de la localitate la localitate strategia a fost un
pic diferită.

Slujirea noastră a fost diversă, existau 2 ore in zi când câţiva membrii se intâlneau cu copii, iar ceilalţi
vizitau unele familii, fie spre care eram indreptaţi de către primăria din localitate, fie de credincioşii din localitatea respectivă. In lucrarea cu copii e cea mai bună investiţie, fiecare primea zilnic un material pe
care era scris cel puţin un verset din Biblie care mai apoi era dus acasă şi astfel Vestea Bună ajungea
in casele lor. De asemenea era o bucurie imensă când auzeai copii cântând in timp ce mergeau spre
casă diferite cântece creştine. Am vizitat oameni bolnavi, oameni cu probleme, săraci sau bogaţi,
simpatizanţi ai bisericilor, care au avut un contact cu biserica. Au existat insă şi oportunităţi in care am
vizitat un spital, o grădiniţă sau un azil de bătrâni. Le-am vorbit oamenilor despre mântuitorul nostru, am cântat pentru ei, pe alţii i-am ajutat la muncă, am tăiat lemne, am acoperit şanturi, am construit garduri,
am făcut curăţenie in casele bătrânilor neajutoraţi, am incurajat, am readus speranţa, am adus dragoste
şi pace şi unele inimi l-au găsit pe Hristos.

Alţii au ajutat la finisarea lucrăriilor de construcţie la biserică, alţii au
făcut curăţenie in localitate, iar cei care se pricepeau in medicină au pansat şi au dat sfaturi medicale. Deşi timpul a fost destul de scurt,
7, 8 zile efective de slujire, am reuşit să legăm prietenii adevărate, atât intre membri echipei cât şi cu oamenii de acolo. Slujirea din această
vară a avut o implicaţie tridimensională. In primul rând Dumnezeu a
lucrat foarte mult in fiecare din noi, cei care am mers să slujim. Pentru mulţi a fost un test al chemării de a sluji ca şi misonar. Pentru alţii a
fost un test al veridicităţii credinţei şi realităţii relaţiei cu Isus. Pentru
unii a fost un răspuns la rugăciuni şi fiecăruia Dumnezeu ne-a vorbit
mult şi ne-a crescut. Ne-am dat seama că primul câmp de misiune
este inima noastră.

Apoi, prin noi, Dumnezeu a inviorat bisericile şi creştinii care existau in localităţile respective. In fiecare localitate numărul creştinilor era mic,
intre 5 şi 30 de membrii. Au fost familii care au primit o nouă ungere,
şi in care s-a aprins din nou flacăra părtăşiei. Familii pentru care am
fost o reală binecuvântare. Au fost tineri care nu işi gpseau rostul şi
erau la un pas să renunţe şi alături de noi l-au descoperit pe Hristos
şi au primit un nou imbold să continue şi să-şi trăiască viaţa pentru Impăratul. O binecuvântare am fost şi in ultima duminică de slujire in Ukraina când am participat la intâlnirea tinerilor romani din Ukraina
unde au fost peste 600 de tineri. Şi nu in ultimul rând, am atins oameni care nu l-au cunoscut pe Hristos. Un simplu trecător pe stradă, o
mama care işi plimba copilul, oameni neajutoraţi şi lipsiţi, copii şi
tineri de toate vârstele, doctori, consilieri şi primari, toţi au avut parte
de o provocare adusă de tineri din România, plini de viaţă şi dragoste,

in diferite feluri de slujire, fiind o mărturie vie şi prezentând cu viaţa, fapta şi vorba pe Domul şi unicul Mântuitor. Ne-am bucurat mult de oamenii care s-au intors la Domnul anul trecut şi acum erau deja
botezaţi şi il slujeau pe Domnul cu credincioşie. Şi de asemenea bucuria a fost mare când am văzut
oameni necredincioşi care au fost prezenţi in mai multe zile la rând, pentru a asculta cântările şi mesajele despre Hristos.

Am avut parte de experienţe binecuvântate cu Domnul, cu fraţi şi de asemenea am avut şi o zi in care am
călătorit un pic şi am descoperit câte ceva din zona in care am misionat. Croaziera pe fluviul Nistru, fotbal
sau volei cu tineri necreştini, vizitarea capitalei Moldovei, Chişinău, plimbarea cu telescaunul in munţii din Ukraina, vizitarea universităţii din Cernăuţi unde a studiat Mihai Eminescu şi pentru unii băieţii, sauna
rusească la 130 de grade, urmată de o bătaie cu măturici de stejar, au fost câteva din locurile in care am
ajuns. Vă prezint câteva din mărturiile celor care au fost implicaţi in acest proiect.

Anca (Cluj) “Am plecat in Ukraina cu atât de multe aşteptări...erau multe, dar crede-mă că nu ştiam exact
ce să aştept, ce va fi acolo, cum va fi...dar aşteptam ceva, ceva fain, şi mai ales să mă schimb eu...să se intâmple ceva in viaţa mea...eram aşa de descurajată chiar inainte de a pleca...iar joi era cât pe ce să mă hotărăsc că nu mai plec (noroc cu prietenii aştia...) mă simţeam aşa de nevrednică să fac această lucrare...
cam aşa gândeam eu inainte de a pleca, a fost tare fain acolo, am văzut cum Dumnezeu se ingrijeşte de
noi, dar pe zi ce trecea eram tot mai obosită, aşa că am ajuns acasa...şi in loc să văd că am ajuns o altă
fată acasă nu puteam să văd decât oboseala...totuşi odată cu trecerea oboselii descopeream, şi incă mai descopăr că nu am venit doar mai obosită decât am mers ci pot să zic că viaţa mea s-a schimbat. Mă
bucur enorm de mult de toate lucrurile faine pe care le-am descoperit acolo, mă bucur că am inţeles in
sfârşit o frântură din ce inseamnă misiunea...aşa cum este ea cu bucurii şi tristeţi, cu lupte şi impliniri... şi
când am ajuns acasă stăteam şi mă gândeam la tot ceea ce am invăţat că este misiunea şi mă intrebam: până acum a fost teorie, dar acum când ai dat şi de practica..ce zici, mai vrei să fii misionară?
M-am bucurat tare mult când am simţit că inima imi tresaltă şi pot să zic cu toata fiinţa mea DA...vreau
să fac asta...”


Ionuţ (Suceava, student ITP Bucuresti) ”Pentru mine Misiunea Cupca din Ukraina, 2005, a reprezentat
o altî dimensiune a slujiri, a fost un nou mod de a-L sluji pe El. Dumnezeu m-a invăţat multe in această săptămână şi mi-a arătat multe. Am avut parte de o echipă MINUNATĂ!! in care fiecare a avut locul şi
rolul lui. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru aşa oameni cu care am putut să-L slujesc.”


Pentru toate lucrurile mulţumim lui Dumnezeu, am avut un timp binecuvântat şi plin de călăuzirea Lui.
Ne rugăm Domnului să continuăm şi la anul. Prin Harul Domnului voi pleca pentru câteva luni in Ukraina
şi apoi in Moldova, iar mai apoi in vară să putem sluji mai mulţi tineri pe Domnul in misiuni pe termen
scurt şi lung. De asemena există posibilitatea deplasării in Rusia pentru perioade de până la 3 luni.
Ne rugăm ca Domnul să vorbească tinerilor români care au pe inimă fostele ţări din fosta URSS.


   coperta | viziune | arhiva | redactia | contact
<< | >>